Fidelitatea salariatului față de angajator nu este o opțiune, din contră, este o obligație legală.

 

Legislaţia muncii stabileşte că salariatul are obligaţia de fidelitate faţă de angajator.

Potrivit Codului muncii, art. 39, salariatului îi revin, printre altele, următoarele obligaţii:
▪️ obligaţia de fidelitate faţă de angajator în executarea atribuţiilor de serviciu;
▪️ obligaţia de a respecta secretul de serviciu.

Fidelitatea este definită ca statornicie în convingeri, în sentimente și atitudine. Prin urmare, ea reprezintă un angajament, o garanție de ordin moral, iar încălcarea efectivă a obligaţiei de fidelitate faţă de angajator este greu de  măsurat sau de dovedit, cu atât mai mult în lipsa unor criterii de evaluare.

În practică, reglementarea legală a unei norme morale cât şi asigurarea respectării ei este greu, aproape imposibil, de urmărit şi de realizat.
Prin urmare, încălcarea obligaţiei de fidelitate nu poate fi considerată echivalentul unei necorespunderi profesionale, pentru că aceasta operează cu competențe măsurabile şi nu morale.

Însă, în acelaşi timp Codul muncii vine în completarea acestei obligaţii de natură morală prin stabilirea unei alte obligaţii, de natură juridică, aceea a respectării secretului de serviciu.
Secretul de serviciu reprezintă o obligaţie de confidenţialitate, este asemănător unei clauze de confidenţialitate, fără a se confunda însă cu aceasta. Obligația generală de confidențialitate ce decurge, ca element al îndatoririi de fidelitate și al respectării secretului de serviciu, revine tuturor angajaţilor şi este valabilă doar pe durata derulării contractului de muncă, nu şi după încetarea lui.

Clauza de confidențialitate, spre deosebire de secretul de serviciu, este o clauză facultativă la contractul de muncă și are rolul de a prelungi obligația salariatului de păstrare a confidențialității pentru o perioadă ulterioară încetării contractului de muncă.

Secretul de serviciu vizează orice tip de activitate, acţiuni, documente, informaţii ce trebuie respectate la nivelul unui angajator şi care dacă ar fi divulgate ar putea afecta interesele angajatorului.
Nerespectarea secretului de serviciu poate atrage:
▪️ răspundere disciplinară;
▪️ răspunderea patrimonială, în cazul constatării unui prejudiciu;
▪️ răspunderea penală, dacă informația divulgată constituie secret de stat, economic sau profesional.